Din cele mai vechi timpuri, oamenii au cunoscut Floarea Vieții, ca tipar, formă a întregii creații, pentru că tot ce există în Univers este geometrie, iar creația, care face parte din Univers, este la rândul ei tot geometrie. Dar ce este geometria? Este o ramură a matematicii care studiază formele și proprietățile corpurilor, precum și raporturile lor spațiale.
Geometria sacră poate fi descrisă ca un sistem de credințe care atribuie o valoare religioasă sau culturală, pentru multe forme care există în spațiu și timp. Potrivit acestui sistem de valori universal, aceste forme care stau la baza existenței, trebuie percepute ca sacre, de vreme ce, a contempla o asemenea formă, înseamnă a contempla originea a tot ceea ce există. Studiind natura acestor forme sacre și relația lor, una cu cealaltă, cei care studiază geometria sacră pătrund în adâncimea științifică, filosofică, psihologică, estetică și mistică a legilor Universului.
- Floarea Vieții este numele unei figuri geometrice care este compusă din cercuri egale, suprapuse, care formează un pattern (model specific, tipar) sub forma unei flori. Cea mai comună reprezentare este asemănătoare cu structura unui hexagon, înconjurat de un cerc larg.
- Floarea Vieții este considerată a avea un înțeles spiritual profund, reprezentând un simbol al iluminării pentru aceia care studiază sacralitatea.
- Floarea Vieții conține un simbol care apare desenând 13 cercuri. Făcând acest lucru, obținem un pattern sacru, sursă a tot ceea ce există și care este denumit Fructul Vieții.
- Fructul Vieții conține 13 sisteme informale, fiecare explicând un alt aspect al realității. Această structură ne dă informații cu privire la tot ceea ce există, de la corpul uman, la galaxii. Pornind de la această structură, putem să creăm orice structură moleculară și orice structură celulară care există în Univers.
- Floarea Vieții conține multe dintre legile matematice și geometrice pe care le găsim peste tot în Univers.

Templul lui Osiris din Abydos – Egipt (sec. XIV-lea î.Hr) conține cel mai vechi exemplu al Florii Vieții, inscripționat în granit printr-un procedeu necunoscut. Alte exemple există în cultura Feniciană, Indiană, Asiatică și în Estul Mijlociu, de asemenea, în Arta Medievală. În Renaștere, Leonardo da Vinci a studiat Floarea Vieții și proprietățile sale matematice. După ce au purtat amulete în forma florii vieții, oamenii au raportat schimbări în structura lor interioară, precum bătăi mai rapide ale inimii, visuri profetice, iluzii, viziunea realității, așa cum este și eliberarea de frici îndelungate.
Am întâlnit minunata Floare a Vieții în România, fixată în minunatele bijuterii sculpturale sălăjene în lemn din secolul XIX (Biserica de lemn din Lozna, județul Sălaj, construită în anul 1813), simbol ce ne parvine pe linie directă de la geto-daci.
Această Floare a Vieții apare și în simbolistica chineză imperială, ca fiind dată în păstrare Dragonului Gardian din Palatul Interzis din Pekin. Simbolul mai apare în Asia Mică (Ionia tracică, actuală Turcia), la Efes, oraș numit și al lui Heracles (actualul Izmir), dar și la St. Magnus Cathedral Kirkwall, în Orkney Islands (Scoția), pe o piatră tombală a unui cavaler templier.
Floarea Vieții se mai află și în sudul Dunării, în ruinele vechii localităţi tracice Kabile, important centru economic, cultural şi politic al vechii regiuni getice Tracia (geții sudici), din vechiul oraș Preslav (893 d. Hr.), actualul Jambol din Bulgaria. Aflată în planurile superioare ale Regatului Ceresc, acestă floare nu poate decât să ne facă să gândim la o verticalizare a sacralității vieții. Privind numai terrian, în plan orizontal, așa zis evolutiv, nu vom putea vedea cum, în planurile superioare se ”țese” viitorul. Legătura strămoșilor noștri cu un Alt Tărâm era mult mai strânsă. Ei au trăit dintotdeauna cu ideea existenței a cel puțin două lumi: Lumea noastră și Lumea Cealaltă (Celălalt Tărâm). Noi ne-am simplificat existența la o singură lume, dar total în defavoarea noastră.

Sursa: http://www.departamentulalphacarpatica.ro/floarea-vietii-simbol-ancestral-geto-dac/
