Urmând introducerea în experiența sincronicității, aceasta este o parte perfect normală a trezirii. De fapt, partea mistică și miraculoasă a vieții a fost marginalizată în lumea noastră nihilistă postmodernistă. Persoana medie nu este capabilă să ia în considerare semnificațiile, valorile și scopul vieții, dincolo de punctele de vedere acceptabile din punct de vedere social ale lumii moderne. Dar, în spatele consumerismului, divertismentului și egoismului auto-agresiv care este atât de comun în societățile de astăzi, se află un ocean de mister, minune și uimire. În acest sens, lucrările de ficțiune și fantezie (atât cărți cât și filme) ne permit să explorăm aspecte ale vieții și ale ființei care au devenit tabu social. Majoritatea oamenilor nu iau în serios spiritualitatea și energia subtilă, dar ei vor merge să vadă un film despre oamenii cu puteri mistice, miraculoase. Acest lucru sugerează că toți oamenii sunt interesați să-și depășească limitele celor care sunt acum, astfel încât să poată deveni ceva mai mult.
Trezirea nu este chiar atât de întâmplătoare, căci este un salt evolutiv. Trezirea este inevitabilă atunci când inima curiozității încă bate în interiorul corpului cetățeanului, angajatului sau agentului guvernamental. Iar atunci când cineva începe să se trezească din somnul vieții, un val strălucitor de intuiții, realizări și legături devine evident – aceasta este chintesența experienței sincronicității. Sincronicitatea este termenul folosit adesea pentru acele vremuri când vedem modele repetate și / sau simțim că evenimentele din viață au un înțeles profund – materialistul vine rapid să „explice”. De exemplu, dacă vă amintiți în mod spontan de un vechi prieten cu care nu ați mai ținut legătura de mulți ani și câteva momente mai târziu, el vă sună la telefon sau vă trimite un mesaj, acesta este adesea considerat un eveniment de sincronicitate. Dar sincronicitatea este mai puternică decât doar aceasta.
Cei care au căzut în abisul nihilismului vor căuta – din frică profundă – să răstoarne și să marginalizeze sensul sincronicității, deseori marcând-o ca o „coincidență aleatorie”. Nihilismul este convingerea că viața este aleatoare și lipsită de sens, nu există nici un scop de a experimenta altceva decât ceea ce facem din ea. Caracterizez aceasta ca o criză cosmică generală – o boală psihologică care împiedică pe cineva să intre în contact cu realitățile spirituale ale existenței – aceleași realități care permit ca cineva să vadă cum toate lucrurile sunt în cele din urmă legate și semnificative. Nihilismul este o credință toxică care produce suferințe nespuse pentru credincios și pentru societate în general.
Cei care subscriu la această filosofie tind să se teamă inconștient de necunoscut, deoarece le amintește de această criză cosmică. Ceea ce nu putem înțelege, tindem să evităm, pentru că ne face să ne simțim neputincioși. Drept urmare, unii refuză sincronicitatea, probabil datorită faptului că astfel de oameni (cei care cred în ea), sunt de o importanță profundă și o înțelegere profundă – ei distrug credințele lor față de lumea înconjurătoare. Astfel de oameni tind să se simtă în general în frică cu multe lucruri și nu sunt, de asemenea, dispuși să admire și să admită idei noi, ceea ce face ca navigarea lor prin viață să fie dificilă și tragic de tulburătoare.
Dar la unul pe calea trezirii, semnificația profundă și înțelegerea sunt totul. De ce se întâmplă lucrurile așa cum le percep în fiecare zi? Ce înseamnă asta? Răspunsurile la aceste întrebări duc la mai multe întrebări. Chiar dacă punând aceste întrebări este deseori tulburător și ar trebui să fie, trezirea cuprinde aventura, în ciuda ei înșiși. În cele din urmă, dorința de adevăr ascunde teama lor de necunoscut și atunci se poate începe transformarea și împuternicirea personală. Căci există unele lucruri în interior care trebuie să moară pentru ca noi să putem să renaștem din nou.
Sincronicitatea este inițierea cosmică, deoarece adevărul este mai mare decât orice vă puteți imagina. Inițierea este un ritual al trecerii într-un grup sau comunitate. Astfel, inițierea cosmică este comunitatea ființelor care au îmbrățișat adevărul și îl caută în toate privințele, inclusiv tehnica înțelegerii sincronicității. Și căutarea adevărului este o aventură fără sfârșit a creșterii și transformării personale – una care se va simți nouă, interesantă și, uneori, terifiantă. Adevărul ne poate speria, deoarece tinde să lumineze greșelile, neînțelegerile și lipsa de stăpânire. Și putem fi tentați să respingem astfel de lucruri ca să rămânem așa cum suntem – dar asta este atitudinea unui nebun.
Ceea ce ne face să ne simțim „nebuni” în timp ce ne trezim, este când ceea ce am crezut că este adevărat este amenințat și nu suntem gata să renunțăm la acest șablon mental încă. Și e OK. Trezirea nu este o cursă; Este mai mult ca o masă delicioasă care trebuie savurată și apreciată, fiecare mușcătură a adevărului și a experienței trebuie digerată în mod corespunzător. Pentru cei noi treziți, nu vă faceți griji, experiențele voastre nu sunt stranii, neobișnuite sau ciudate. Fiecare dintre noi trece printr-o trezire personală – indiferent dacă o îmbrățișăm sau nu. Provocarea este să continuați să urmați adevărul oriunde ați merge și să aveți credința că caracterul pe care îl construiți în acest proces va fi mai puternic și mai bun ca rezultat.
Într-adevăr, nu putem evita schimbările pe care le aduce viața, dar putem învăța să le îmbrățișăm. În acest sens, nu numai că ne oferim înțelepciune pentru a duce o viață mai bună, dar și să avem un impact pozitiv asupra lumii din jurul nostru. Deci, nu vă întoarceți de la trezire, căci este un drept universal și un destin pe care toate creaturile trebuie în cele din urmă să-i facă față. Prețul respingerii trezirii înseamnă suferință pentru sine și haos pentru alții. În acest sens, sensul vieții este acela de a trăi complet și cu inocența și dorința de cunoaștere a unui copil.
Drum drept spre Lumină!
Sursa: http://www.stillnessinthestorm.com
Articol preluat: https://burebista2012.blogspot.ro/2017/06/nu-cad-in-nebunie-este-trezirea.html