Absolut fiecare sub-personalitate are un dar pentru voi. Fiecare aspect din voi – fie că vă place, fie că nu – poate să aducă un beneficiu în viaţa voastră. A crede că nu există altceva decât întuneric, înseamnă a vă înşela pe voi înşivă. Există lumină în fiecare parte din noi şi în fiecare parte din univers. A nu ne găsi darurile, înseamnă a respinge planul extraordinar al vieţii. Sufletele noastre tânjesc să înveţe aceste lecţii valoroase. E cazul să încetăm să mai judecăm călătoria sufletelor noastre şi să avem încredere în planul construit pentru condiţia noastră de oameni şi în bunătatea eternă.
Faceţi acest exerciţiu atunci când sunteţi foarte relaxaţi, după o plimbare sau după o baie. Vă veţi întâlni vocile interioare, aşa că trebuie ca minţile voastre să fie cât mai liniştite cu putinţă. Un moment potrivit este devreme dimineaţa, sau înainte de a merge la culcare. Puneţi o muzică blândă şi aprindeţi o lumânare pentru aromoterapie, care să vă ajute să vă creaţi o stare de spirit relaxată. Închideţi ochii şi începeţi să vă urmăriţi respiraţia.
Respiraţi prelungit, rar şi profund, reţinând aerul în piept timp de cinci secunde sau mai mult şi apoi expirând încet. Faceţi aceasta de patru sau de cinci ori, până când mintea vi se linişteşte.
Imaginaţi-vă acum că intraţi într-un autobuz mare şi galben. Aşezaţi-vă în mijlocul autobuzului. Sunteţi emoţionaţi, pentru că veţi face o călătorie pe care o aşteptaţi de multă vreme. Imaginaţi-vă că mergeţi de-a lungul străzii, într-o zi frumoasă şi senină. Iată-vă şezând acolo, gândindu-vă la treburile voastre, când cineva vă bate pe umăr. Vă uitaţi în sus şi persoana spune: „Hei, eu sunt una dintre sub-personalităţile tale şi toţi ceilalţi oameni de aici sunt, de asemenea, sub-personalităţi ale tale. De ce nu te ridici ca să mergi prin autobuz şi să vezi cine este pe-aici?” Plecaţi de la locul vostru şi mergeţi prin întregul autobuz, uitându-vă la toţi acei oameni atât de diferiţi, care stau jos …
Vedeţi în faţa voastră tot felul de persoane – oameni înalţi, oameni scunzi, adolescenţi şi bătrâni. Ar putea fi şi circari, animale şi boschetari.
Împreună cu voi sunt oameni de toate rasele, culorile şi credinţele. Câţiva dintre ei vă fac cu mâna ca să vă atragă atenţia, alţii se ascund liniştiţi într-un colţ. Continuaţi să mergeţi pe coridorul dintre rânduri, vizualizând încet toate personajele din autobuz. Acum, şoferul vă spune să-i permiteţi uneia dintre sub-personalităţile voastre să vă ia la o plimbare în parcul din apropiere.
Nu vă grăbiţi şi permiteţi-i să vină, să vă ia de mână şi să vă însoţească în parc.
Aşezaţi-vă lângă această persoană şi întrebaţi-o cum o cheamă. Rugaţi-o să vă spună ce trăsătură reprezintă ea, lângă numele pe care-l poartă.
Dacă nu auziţi un nume, daţi-i voi unul. De exemplu, dacă întâlniţi pe cineva furios, puteţi să-i spuneţi Alfred cel Furios sau Ana cea Furioasă.
Staţi cât timp e nevoie. Priviţi cum este îmbrăcată acea persoană şi cum arată ea. Cum miroase? Observaţi-i starea de spirit şi limbajul trupului.
Mai respiraţi o dată adânc şi întreabaţi: „Care este darul tău pentru mine?”
După ce aţi primit darul, întrebaţi: „De ce anume ai nevoie ca să fii întreagă?”, sau: „Ce anume îţi trebuie ca să te integrezi în psihicul meu?”
După ce aţi auzit fiecare răspuns, întreabaţi-o „Vrei să-mi mai spui şi altceva?” Când aţi terminat, neapărat să o conduceţi înapoi la autobuz.
Când sunteţi pregătiţi, deschideţi ochii şi scrieţi pe hârtie mesajul pe care l-aţi primit de la sub-personalitatea voastră. Apoi, scoateţi jurnalul şi scrieţi cel puţin zece minute despre experienţa pe care aţi avut-o.
Nu vă faceţi probleme dacă nu obţineţi de la sub-personalitatea voastră toate răspunsurile care vă trebuie. E nevoie de timp şi răbdare pentru a auzi toate mesajele lor. Faceţi un legământ cu voi înşivă că veţi repeta acest exerciţiu. El cere din partea voastră dedicare totală, pentru ca să creaţi un mediu sigur în care experienţa să se desfăşoare.
Fragment din: „Partea întunecată a căutătorilor de lumină”, Debbie Ford