Pe măsură ce re-ieșim din ultimele luni de introspecție, consistență, descoperiri, revelații și redeschideri, în ultimele săptămâni a apărut clar că este valabil un Nou Răsărit, aproape în fața noastră, chiar acum.

Cei care au făcut un pas înapoi din lumea fizică, din presiunea ei, din ore, programe, calculatoare, activități și nevoi în ultimele luni, au simțit în ultimele două zile intensitatea unei mari SCHIMBĂRI. Există un sentiment de o mai bună, o mai profundă cunoaștere a sinelui, care se desprinde din toate încercările, experiențele, succesele sau uneori capcanele căilor din 2015, 2016 și 2017.

Există un sens real de a construi o Sinteză a tot și din tot ce știm acum, din tot ce am învățat, stabilind ceea ce este bine pentru noi, ceea ce dorim cu adevărat și să ne deplasăm în acele direcții, noi sau vechi, prin descărcarea ușoară a restului. Cu toate acestea, nu se simte atât de mult că “arunc vechiul pentru a deveni noul“, un mod pe care mintea noastră îl alege de multe ori ca preferat, pentru a TRAVERSA cea mai complexă exercitare a integrării, a Sintezei.

Descărcarea “vechiului“ pentru a construi “noul“ se simte direct și simplu, dar nu este întotdeauna calea “dreaptă“ și din cauză că Răzbunătorii noștri Interiori găsesc acolo o cale regală pentru a ne spune “vedeți, că ce ați făcut în trecut nu a fost corect, nu ați făcut ceea ce era cel mai bine pentru voi“.

Exercitarea Integrării este un proces mai complex, pentru că nu este atât de mult despre “aruncarea straturilor“ sau „de respingere a ceea ce am gândit pentru a merge spre lucruri noi“ – DAR este vorba despre a diferenția, încet, în mod organic, pe măsură ce viata continuă ce este al NOSTRU și ce nu este al NOSTRU, știind că am putea FI ceva care este perceput ca fiind VECHI și respinge ceva care este perceput ca fiind NOU.

Exercitiul de Integrare nu este atât de direct spunând “Sunt cea mai recentă versiune a mea sau experiențe ale mele, și ceea ce am obișnuit să cred, este depășit“. Sinteza vrea ca noi să mergem mai adânc și să SIMȚIM prin experiențele tuturor părților noastre, straturi, persoane, identități, conexiuni, ceea ce este autentic și ceea ce nu este, ceea ce apare că se diferențiază acum DE adevăratul sine sau ceea ce pare a FI adevăratul sine chiar dacă am știut întotdeauna.

Din ceea ce este spus și mai presus de orice, ceea  ce aș dori să împărtășesc aici este că … SINELE AUTENTIC este cel care aduce BUCURIA.

Spiritul infinit al lui Dumnezeu susţine neîncetat întreaga manifestare integrând permanent totul în suprema ordine şi armonie divină. În întreaga creaţie totul este permanent supus legilor divine. Hazardul nu este decât un nume dat unei legi necunoscute, dar adevăraţii iniţiaţi cunosc pe deplin legile şi principiile divine care guvernează neîncetat întreaga creaţie şi tocmai această cunoaştere este cea care le conferă capacitatea de a opera liberi, în deplină cunoştiinţă de cauză, ca adevăraţi stăpâni ai propriului univers lăuntric, integrându-se permanent în ordinea şi armonia divină, căci de altfel libertatea nu este altceva decât o necesitate divină pe deplin înţeleasă.

Tocmai din această cauză cunoaşterea principiilor fundamentale, eterne ale Divinităţii, ne conferă capacitatea de a ne integra permanent întreaga existenţă în ordinea şi armonia divină, trăind astfel cu adevărat şi pe deplin conştienţi o viaţă divină,  care să ne permită să urmăm în fiecare clipă chemarea supremă a lui Dumnezeu pe drumul reîntoarcerii noastre ACASĂ, în sânul dumnezeirii – de unde am plecat doar spre autocunoaştere, directă şi prin oglindire – spre a împlini în final scopul suprem al devenirii: recunoaşterea de sine, recunoşterea dumnezeirii în tot şi în toate.

Cunoaşterea celor 12 principii eterne ale Divinităţii ne oferă nu doar jaloane clare ale unei integrării armonioase în tot şi în toate, ci chiar mai mult, ele constituie tot atâtea chei ce ne deschid porţile unei existenţe divine. Gurdjieff numea aceasta cea de-a patra cale; o putem numi de asemenea recunoaştere sau reintegrare în Absolut, dar oricum am numi-o sufletul nostru va şti permanent prin starea de armonie şi plenitudine pe care o trăieşte că este pe „drumul cel bun” al reîntoarcerii sale ACASĂ.

Însă atenţie, căci poarta Împărăţiei Divine, tainic ascunse de Dumnezeu în inima noastră, nu poate fi deschisă doar cu ajutorul unei singure chei (căci atunci ne-ar fi lăsat Dumnezeu un singur principiu fundamental şi atotsuficient), ci doar prin cunoaşterea completă a „cifrului” pe care fiecare cheie sau, altfel spus, principiu etern îl aduce cu sine reintregând în simultaneitate întregul!

1. Primul principiu etern – Principiul întregului:
„Totul este conectat la Dumnezeu în fiecare clipă!”
Nu există nimic în afara lui Dumnezeu şi niciun fir de iarbă din întregul Macrocosmos nu se mişcă fără ştirea şi voia lui Dumnezeu! Totul există prin voia Sa şi a fost creat ca întreg; unitatea divină se manifestă neîncetat pretutindeni şi ochiul celui iniţiat o recunoaşte, căci lumina sa este cea care îi face să vibreze neîncetat inima umplândui-o de bucuria supremei recunoaşteri a aceleiaşi esenţe divine în tot şi în toate.  De aceea lecţia pe care ne-o aduce cu sine  acest principiu etern este aceea a eliminării separării!  Fiecare dintre noi suntem o parte din Dumnezeu şi nicio parte din Dumnezeu nu este nici superioară, nici inferioară unei alte părţi şi nici separată de întreg.

Nu există nici o tristețe în cer. Nu există nici panică, nici anxietate. Există o ușoară cunoaștere. Unde ar putea exista griji în Rai? Cerul este fără griji.

Amintește-ți că sufletul tău este în ceruri și inima ta este la Mine, astfel încât tu ești inima și sufletul este în Rai. Îngrijorarea este astfel o invenție adăugată ca un plasture. Îngrijorarea nu este reală, indiferent cât de aparent reală poate părea a fi grija. Îngrijorarea este ca un stup de albine bâzâind în voi.

Nu este ciudat că îngrijorarea pare total reală pentru voi și că eu, Dumnezeul tuturor, pot părea ireal, ca și cum aș fi un gând ulterior sau unul adăugat? Gluma e la voi, preaiubiților. Plasând pariurile pe griji în locul Meu este egală cu a nu ști diferența dintre un penny si o liră. Diferența este mai mare de atât. Diferența este ca și cum nu știți diferența dintre un bănuț și cel mai mare diamant din întreaga lume largă. Desigur, diferența dintre îngrijorare și Mine este mai mare de atât.

Nu există nici o comparație adevărată ce se poate face pentru ceea ce sunt pentru voi.

Eu nu creez griji. Probabil că, copiii mei au inventat îngrijorarea și au întins-o încoace și încolo. Dacă ați fi fost un rege care stă pe un tron de griji, v-aș spune să abdicați de la tron. Desigur, nimeni nu ar vrea un tron de griji, și totuși, aveți un mare atașament la tronul de griji. Sunteți obișnuiți, și vă place să-l posedați. Chiar și o durere de cap vă permite să știți că rămâneți într-un corp în care nu poate apărea ceva. Nimeni în mintea lui dreaptă nu va suporta griji, totuși voi o faceți, încătușați să vă faceți griji ca și când grijile stabilesc tonul vieții voastre și voi trăiți într-o închisoare de griji.